Blogul asta a inceput ca o gluma. Nu a ajuns inca mult mai departe decat ar fi ajuns o gluma, pentru ca E inca o gluma (o gluma mai mica decat la inceput bineinteles, pentru ca acum lucrurile au luat-o oarecum razna – deci e mai mult razna decat gluma). Ca o gluma incep si ticurile. Zici de 2 3 ori o chestie, imiti pe cineva si ti se pare amuzant, imiti mai mult si mai mult, folosesti aceeasi vorba / acelasi gest si te trezesti ca nu mai poti sa scapi de tic, asta dupa ce lumea iti zice deja de ceva vreme ca e enervant ce faci. Ca o gluma incepe si dusul la sala (mai mult sau mai putin) si dependenta de steroizi. Si pentru ca tot vorbeam de dependenta, ca o gluma incepe cam orice dependenta – de prajituri, de picaturi de nas sau de heroina. Ca o gluma a inceput si interesul meu pentru conspiratii, cia, plaje exotice, lumea a 3a si balcani si pt muzica de-acolo. Le amestec in halul asta pentru ca asa e mai bine, nu de-altceva.
Te intreci cu gluma, risti sa iei o palma peste cap. Gluma-i gluma da nu parasim incinta, zice bancul cu groparul si cu mortul (pe care nu-l spun aici pentru ca nu ma pricep la zis bancuri – uit detalii si revin ulterior asupra lor, ceea ce omoara amuzamentul). Frate frate, da gluma-i pe bani, zice o vorba care nu exista (inca !?) dar care ar trebui sa existe din motive ce nu tin sa le enumar aici.
Am sa inchei in culmea gloriei postului cu o gluma buna: uhm.. well.. da. nu-mi vine. poate alta data. Cauta-ti gluma pe un site funny, ceva cu bancuri cacalau. Ce-i aici stage comedy ? La munca nu la-ntins mana! HAHA (râd)