Iese cu scantei cand se strang corigentii la fizica la o bere.

Azi la ora 09:14:59 dormeam dus. In secunda urmatoare suna alarma telefonului plasat strategic de cu noapte pe pervazul geamului la o departare sigura de pat (departare cu scopul de ma trezi si a ajunge sa gandesc destul de logic in fuga spre butonul de cancel al alarmei incat sa nu mai vreau mai mult decat orice pe lume sa adorm la loc). Asta functioneaza in majoritatea diminetilor de dupa noptile in care dorm mult de 7 ore si ar fi functionat si in dimineata asta ORICUM, nu era nevoie sa ma izbesc in fuga mea disperata cu genunchiul de marginea rigida a patului. Din lemn fiind facuta si nu din jeleu, marginea asta a patului e mai rezistenta decat rotula, care a si troznit prompt. Durerea – cu un delay insesizabil (nu ca la dinozauri, care simteau ca le-a fost retezata coada la jumatate de ora dupa eveniment – din cauza sistemului nervos primitiv). Durerea – MARE.

Cum se face oare ca durerea ne face sa zbieram din toti rarunchii si apoi sa facem cum facea Peter Griffin in infamul episod in care se loveste la picior ? Numai asta nu ma intrebam cand am inceput sa zbier din toti rarunchii si sa fac precum Peter Griffin. Abia atunci am realizat cat de naturala (desi prea lungita) a fost reactia personajului dupa lovitura ce-o suferise. Fara sa vreau faceam ca Peter Griffin. Aaaah – fhhhh. Aaahhhh – fhhh. Aaaah – fhhhh. Aaahhhh – fhhh. Durere insuportabila.

Dar nu-i nimic. In cazul fericit in care nu mi-am facut atat de praf genunchiul incat sa ajung la spital, o sa mai postez in luna ce vine. Dar nu stiu. Abia merg. Mai aveam de gand sa ma duc si oareunde in weekend, poate mai si dansam (incaltat cu papucii de duminica bineinteles). Dar acum ce fac ? Stau acasa si ma plang. Caci imi vine sa ma plang.. m-am si plans deja si mi-au zis ca ma plang, ca daca pot sa merg e ok. Dar daca in timp ce le povesteam adineauri ma plangeam, asta cum se mai cheama ? Superplangaceala penala ? A, da. Ma plang ca o fetita cu blog dubios. Sa ne rugam acum toti impreuna pentru genunchiul meu neobisnuit de izbit. Sper sa isi revina. Dar hei de ce sa ma plang, ii bine si-acasa. Numai spital sa nu fie. Ah iar a vorbit fetita plangacioasa din mine.

– Taci, tu! Proasto. Tu nici nu faci parte din mine. Eu sunt ditai barbatul de 22 de ani. Acum 65 de ani as fi fost pe front prin Rusia si as fi indurat dureri mult mai mari poate.
- Cum sa tac, nenea ? Sunt doar o fetita mica de 9 anisori. CUM SA TAC daca te-ai lovit atat de tare la genunchi si te doare ?
- Nu ma intereseaza, taci si vezi-ti de jucat elastic sau ce faci tu toata ziua. Taci dracu sau te inchid in beci din nou. (a se remarca: pe ea n-o influenteaza limbajul vulgar cum ar influenta-o pe-o fetita obisnuita)
- Aaaaaa aaaaa daca e rupt ? Daca stai in spital o luna sau doua ? Nu vezi ca abia te mai misti ? Vreau ma lamaaaaa
- Mami e in beci, ia du-te vezi ce mai invarte pe-acolo. PAAA. MORI, fetita mica si sensibila!

Va povesteam intr-un post anterior despre sfintia sa parintele Eugen Budau, care face muzica religioasa frumoasa pentru suflet. Azi o sa va spun despre al 2lea hit (sau sa fie primul ?) al sau, care m-a uimit din nou profund. Clipul incepe in forta cu niste tripane nasoale cu realitate distorsionata si cu verdeata dubios de abundenta. S-ar zice ca apare imediat in cadru un nor. Dar nu, nu e nor. A tusit dude preotul dupa un fum mai meschino-violent si a scos norisorul pe nas – ca, e norisor, nu e nor.
Lumea e frumoasa, pasarelele canta pe ramurile copacilor din padurea verde de sub cerul senin punctat ca punctul de pe i de un soare vesel si el de primavara-vara. Totul e atat de frumooos, parca si hainele de pe pastor vin mai bine azi. Nimic nu umbreste vesnicul “:D” de pe fata sa, nici macar mersul sau de urs biped. Floricele mov si cele roz-portocalii sunt ofera un tablou demn de contemplat ore-n sir. A se observa veselia de pe chipul omului. Simte bucuria naturii, o simte mai bine ca de-bicei. THE JOY. THE JOY.
Am sa incerc in continuare sa surprind o infirma parte din subtilitatile prezente in versurile cantecului.

Una cate unaaaa
Stele-am numaraaat
N-a lipsit niciunaaa
Cum am calculaaaat :>

E ok ca au iesit stelele la numaratoare. Ziua e salvata. Nici o stea nu lipseste. Ce ne faceam fara Powerpuff Popa care sa salveze ziua impiedicand hotii de stele ? Nu vreau sa stiu. In orice caz nu doar fetele isi fac traba. Si-o mai face si pastorul Eugen, contorizeaza stelele in timpul tripurilor printre ele. Calculeaza bineinteles in prealabil numarul lor exact.

[apoi intra spectaculos refrenul:]
Orice stea sclipeste
Parca imi zambeste
(HOHOOOOO)
Cum sa fiu eu suparat ?

Chiar, cum sa fie dansul suparat ? E fericit, are material pentru noul hit si stie deja ca o sa dea lovitura cu el pe net, daca nu chiar si in media clasica (radio si tv). A dat lovitura. Uitati, lumea ii analizeaza deja tripurile. Salcamii-n floare sub cerul azuriu il imbata cu mireasma lor pe fond albastru. Il nenorocesc de fapt, il distrug. In sensul bun. E pe val. Mai trage-un fum. Si mai multi norisori, si mai multe floricele, si mai multe idei.

Colo-i carul mare
Bine asezat
Sapte stele are
Ca si alta dat
[si din nou refrenul]

E bine sa fii atent cu carul mare, e shugubatz. Odata avea 8 stele si alta data era asezat gresit pe bolta. Parintele a observat, a notat si a raportat! Nu te joci cu astea. Cu stelele. Cu fumurile.

[youtube afCdYuXZrug]

Daca ar fi sa caracterizez printr-un singur cuvant viata mea de la facultate as zice: plictisitoare….putin funny uneori, plictisitoare, cu furnicaturi in fund de la amorteala provocata de scaun, troznituri de spate, priviri criminale pe peretii care parca se uita si ei tamp la mine, gume lipite pe sub banca, examinarea ridurilor profilor, smsuri pe sub masa, ciupituri discrete catre Ancuta sau cine-i langa mine, palmute peste fundulet pt Sonjah atunci cand e fata rea(ARRR hehe),cafea, discutii despre numarul mult prea incarcat de ore si de orarul “aiurea” mereu si de profii care pica, ganduri intunecate despre tot felul de oameni in tot felul de ipostaze(gen BRL in fundul gol si cu un topitop in gura…fugind pe strada in ploaie si cantand “i’m singing in the rain”), mult zbucium interior pentru viata grea a copiilor din Africa, multe priviri neprietenoase catre Gurita,Pudel,Dorothy, maini transpirate de la prea mult scris, cadavre uneori,manelari,pipitze gaaaarla care o au pe Beyonce in sange, in inima si in minte. E …..as putea sa mai continui,dar cred ca am scris mai mult de un cuvant in mica mea caracterizare.
De fapt totul e mult mai simplu. Ceasul suna la 6:30 . Eu si Ancutza ne facem ca nu-l auzim, Sonjah se trezeste agale si merge ca un zombie la baie. Sta circa 10-15 minute dupa care iese cu o urma discreta de pasta de dinti la gura pe care o sterge insa rapid cu prosopul pe care il aseaza cu sfintenie pe marginea patului. Intre timp eu ma uit disperata catre Ancuta sa vad daca a deschis ochii…dar surpriza: Ancutza e mai vaca decat mine si se face ca e in mijlocul celui mai adanc somn…astfel incat,desi stiu ca se preface ma face pe mine sa ma trezesc prima si sa merg la baie injurand uneori nervoasa ca iar avem ore de la 8. In baie fac si eu una alta…nu va zic cat si cum fac (subiectul asta o sa-l abordez intr-un alt post pentru ca e mult prea vast, complex si important) dupa care ma duc la dulap ca sa vad “cu ce curu meu ma imbrac azi”. Intre timp toata atentia este indreptata asupra Sonjei care deja are un crac tras si e aproape machiata la un oc. Acutza sta pe pat in cur, cu ochii inchisi blestemand si povestind despre cat de greu a adormit sau ceva de genu. Ma implic si eu repede in conversatie si punctez ca sigur a fost ceva in aer ca nici eu nu am putut sa dorm. Dar fuck…e deja si 15…..la naiba…si nici nu m-am hotarat cu ce sa ma imbrac. Decizii decizii decizii…urasc deciziile. Ma rog….cam pana pe la si jumate sunt gata. Acum mai trebe sa imi asortez cerceii si sa vad cum ma incalt si gata. Intarzii. Fetele stau nemultumite in tocul usii si bocifereaza ele ceva acolo. Coboram grabite si ne indreptam spre scoala: Liliacului, Caltun, Negoi etc etc.
No…acum daca m-as apuca sa va povestesc de ce e pe la scoala ne-ar prinde dimineata+ ca atunci nu ar mai fi niciun mister si totul ar fi prea clar si limpede. In speranta ca am vorbit destul kkt si ca v-am plictisit si enervat destul….va pup pe portofel si nimic mai mult

Iete ce mesaj frumusel am primit de la oarece spammeri care vor sa para oficiali in timp ce vand DOUA MILIOANE de adrese de email ale oamenilor care dorm linistiti in timp ce li-s vandute mailurile de la spammer la spammer. Vor sa dea impresia de siguranta, de legalitate, vor chiar sa dea impresia ca e ok, ca asta nu-i spam, ca nici n-are rost sa te dezabonezi.

Comercializam baza de date cu 2.000.000 adrese de e-mail, cuprinzand atat adrese ale persoanelor juridice cat si ale persoanelor fizice cu domiciliul in Romania, la cel mai mic pret de pe piata!
Va puteti promova acum afacerea sau ideile dumneavoastra, prin mail, in cel mai ieftin mod cu putinta, cu impact maxim.
La achizitionarea pachetului veti primi in mod GRATUIT si un program de trimitere a e-mailurilor care poate trimite pana la 50.000 de mailuri pe ora, program care in mod normal ar costa 100 Euro.
Aveti asadar toate premizele unei promovari IEFTINE si de succes, tinand cont cati bani ar trebui sa investiti in publicitatea clasica, astfel incat reclama dumneavoastra sa fie vazuta de 2 milioane de oameni.
Pretul bazei de date care include cele 2 milioane de mailuri si al programului de trimitere oferit gratuit este 500 RON.
Pentru comenzi si detalii ne puteti scrie la adresa de mail: mailuri08@gmail.com

 

Acesta este un mesaj de Acceptare Comunicari Comerciale. V-a fost oferit din urmatoarele motive:
ati solicitat primirea ofertei noastre; sunteti un partener al firmei noastre; sunteti in baza noastra de date ca urmare a unor corespondente anterioare; adresa dvs. a fost selectata dintr-o baza de date la care dvs. ati subscris; adresa dvs. A fost facuta publica de catre dvs. prin afisari cu caracter publicitar.
Ne cerem scuze daca mesajul ajunge la dvs. dintr-o eroare. Nu este necesara dezabonarea, nu veti primi alte mesaje din partea noastra decat in momentul Acceptului dumneavoastra scris.

Va multumim.