Blogosfera pestriţă
September 29th, 2008, scris de FloBobby Blogulescu-Voicu propune o discuţie absolut deloc interesantă pe tema “în ce direcţie merge blogosfera”. Subiectul a înfierbântat inimile a mii de bloggeri de-a lungul ultimilor ani (sau luni, după caz), inclusiv pe-a mea într-o vreme în care îmi păsa. Am vrut iniţial să comentez la postul lui, dar am considerat că ce-am de spus merită râcâit pe-ndelete.
Blogosfera (română) a crescut în ultimii 2 ani fantastic de mult şi prost. Trebuie să le mulţumim celor de la WordPress (*.wordpress.com) şi Google (cu al lor *.blogspot.com) pentru asta, căci ei sunt greii în domeniu. De vreun an doi e mai uşor să-ţi faci blog decât să înregistrezi un cont de Yahoo sau de Myspace. E mai uşor să-ţi faci blog decât să înveţi html, gramatică sau să citeşti o carte. E mai uşor să duci o viaţa cu blog decât una fără blog. Te ajută, te ridică în ochii prietenilor care încă nu ştiu că există ditai blogosfera şi că dacă eşti într-adevăr special în vreun domeniu, domeniul ăla probabil nu-i scrisul pe blog. L-am criticat destul în trecut pe Gigi Adsense, bloggerul anonim reprezentant al maselor de scriitori însetaţi de faimă, aşa că o să încerc azi să fiu pe subiect, să discut despre traiectoria blogosferei române, despre trecutul, prezentul şi viitorul său.
Miturile succesului cu Google Adsense sau alte programe de genul, combinate cu notorietatea pe care o oferea un blog autorului, au atras o grămadă de oportunişti în blogosferă. Aşa am ajuns să constat cu stupoare că un blog ce merită răsfoit apare mai nou în blogosferă cum apare curcubeul în Sahara. Nu-s prea mândru nici cu al meu şi nu mi l-aş citi probabil dacă n-aş fi nevoit, dar de navigat printre bannere skyscraper, blocuri adsense şi dezacorduri chiar mi-e greaţă.
Poate ziceţi că o reclamă n-a omorât pe nimeni şi că majoritatea cititorilor trec peste barierele astea, dar cum e când prostănacul blogger de 16 ani ia ştirea de pe blogul vecinului de scară, o amestecă în cap, adaugă la ea insesizabile opinii proprii şi o postează plină de greşeli de toate felurile? Să nu-i crăpi capul? Dar nu poţi să-i crăpi capul, aşa că te resemnezi şi data viitoare eviţi blogurile ţigănoase, că aşa-i mai uşor.
Şi uite-aşa a mai pierdut blogosfera un punct. Nu c-ar fi mare lucru de capul ei în România (unde procentul de utilizatori de Internet este printre cele mai mici din UE), dar parcă ar fi fost frumos să putem avea încredere în bloggeri. Ei se exprimă mai liber decât ziariştii, ei sunt cei fără inhibiţii şi şefi, ei sunt copiii rebeli ai Internetului, dar tocmai au muşcat din mărul oprit şi au pierdut totul.
Nu se poate încă şti dacă blogurile au şansa să înlocuiască presa tradiţională sau nu, dar e clar că blogosfera nu mai are credibilitatea pe care o avea mai la început, pe vremea când oamenilor le era frică să scrie căcat pe net dacă nu ştiau să-l scrie.
Văd o grămadă de oameni serioşi implicaţi în blogging şi interesaţi să socializeze cu cei asemenea lor şi să influenţeze pozitiv blogosfera, dar văd şi o grămadă de puţani oportunişti, cum spuneam la început, care nu au în faţa ochilor decât valori efemere. Viitorul va fi probabil decis de vreo organizaţie oficială menită să reglementeze bloggingul şi poate tot internetul (ca precedent pentru asta ar fi radioul) sau de vreo tehnologie apărută între timp (cum a fost cu mircul şi messengerul).
Văd o grămadă de bloguri de toate neamurile, şi printre ele văd vreo două chiar faine, care-s copiate într-un fel de toate celelalte. E bine că-s atâtea, şi ar fi bine să fie şi mai multe, să avem de unde alege şi pe cine crede. Se vor găsi cu timpul tot mai multe boabe de orez prin neghină, pentru că împărăţia proştilor nu durează niciodată prea mult.
Many blogs provide commentary or news on a particular subject; others function as more personal online diaries. A typical blog combines text, images, and links to other blogs, Web pages, and other media related to its topic. The ability for readers to leave comments in an interactive format is an important part of many blogs. Most blogs are primarily textual, although some focus on art (artlog), photographs (photoblog), sketches (sketchblog), videos (vlog), music (MP3 blog), audio (podcasting), which are part of a wider network of social media. Micro-blogging is another type of blogging, one which consists of blogs with very short posts. As of December 2007, blog search engine Technorati was tracking more than 112 million blogs. With the advent of video blogging, the word blog has taken on an even looser meaning — that of any bit of media wherein the subject expresses his opinion or simply talks about something.
Cei care au scris asta pe Wikipedia n-au luat în calcul situaţia specială, aş zice eu, din România. N-avem bandă de video blogging, n-avem tupeu să ne publicăm jurnalele pe net, nu putem decât să ne dăm drept artişti, nu facem schiţe, facem poze de căcat cu lanţu aurit la gât, iubm micro bloggingul că-i mai aproape de sufletele noastre interesante şi încercăm să profităm pe cât se poate de google şi technorati. Până la noi civilizaţia mai are cale lungă, şi între timp ne tăiem voioşi craca de sub picioare. Woohoo blogosfera!
Though the terminology has varied (downtempo, chill out, left field and a myriad of other permutations), they have been at the top of their game ever since.
